Despre Apocalyptic_Star : 

Sunt o persoană simpla, o persoană care pune mai mult preț pe sufletul omului decât pe caracter, căci știu că în fiecare om dur se ascunde de fapt un om rănit. Ca și scriitor sunt acel gen de persoană care vrea să transmită un mesaj prin ceea ce scrie, însă mulți îl interpretează greșit. De pildă, când scriu despre îngeri și demoni, îi fac pe demoni Să aibă o parte bună, dar am pățit o dată ca o fată să devină satanista din cauză că am scris că aceia sunt buni.

Bineînțeles, fiecare înțelege ce vrea, dar de obicei sunt o fire neînțeleasa ca și scriitor.

De la ce vârstă ai început să scrii? După ce motto te ghidezi în viață ?

Scriu de la vârsta de cincisprezece ani, când am intrat în depresie, iar singura soluție de a "evada" a fost să încep să îmi creez o altă lume, o lume în care răutatea din jur nu există.

Ai scris până în prezent 6 cărți. Pe care dintre ele o simți cel mai aproape de tine și de ce?

Am scris multe cărți până acum, dar mereu am încercat să le îmbunătățesc. Am scris la ele până când le-am băgat în ciorne. Acum am doar șase, dar mă simt cea mai apropiată de Alb și Negru, deși nu este cea mai bună carte din categoria Thriller Psihologic, aceasta redă foarte multe aspecte ale vieții cotidiene. Am creat pentru fiecare personaj din acea carte un trecut sumbru, pentru că sunt de părere că fiecare avem unul.

Ce te motivează să scrii?

Mă motivează să scriu tot ceea ce văd. Lumea care mă înconjoară este una bună, dar care are și o parte rea. Am cunoscut foarte mulți oameni, care mai apoi au devenit personaje ale cărților mele, personaje bune sau personaje rele, depinde de comportamentul lor.

Ce tematici îndrăzneți abordezi în cărțile tale ? Ce mesaje și înțelesuri profunde ascunzi în ele ? Cum reușești să treci peste părerile critice?

Abordez Thrillerul Psihologic în prezent, fiindcă am trecut prin destule traume psihologice și am și cunoștințe care au pățit la fel. Am urât mereu că societatea ne-a considerat "nebuni" din cauza depresiei, a tulburării bipolare sau alte boli pe care eu nu le numesc psihice, ci ale sufletului. Thrillerul psihologic nu m-a încântat niciodată până nu am trăit pe pielea mea destul de multe lucruri urâte.

Suntem înconjurați de fel și fel de persoane, unele bune, altele rele, după cum am zis, așa că vraau să evidențiez problemele societății în care trăim.

Trec cu greu prin fiecare critică răutăcioasa, însă asta îmi dă puterea să mă perfecționez, însă deși încerc, chiar nu reușesc. Am stilul meu de scris, combin genurile, nu mă descurc cu timpurile, deși încerc. Chiar vreau să mă perfecționez ca să le închid gura criticilor, însă știu că eu sunt perfecta asa cum sunt. Fiecare suntem perfecți în felul nostru, așa că nu trebuie să mă schimb, fiindcă criticii spun că nu scriu bine.

Autoanaliza, introspecția sunt practici importante pentru a transcrie șirul gândurilor, frământărilor, visurilor. Cum reușește Apocalyptic_Star să se detașeze de rolurile cotidiene pentru a intra în lumea din mintea și spiritul ei?

Este greu să mă detașez de problemele cotidiene pentru a reuși să scriu. Mai ales la fantezie. Am o carte despre Căderea Îngerilor, de aceea trebuie să am multă inspirație pe care nu o găsesc în viața de zi cu zi. Încerc să meditez cât pot de mult pentru a reuși să ajung în stadiul de a crea acea lume de fantezie plină cu îngeri, dar și cu demoni. Plus că este destul de greu să mai am inspirație de când am devenit "soție". Trebuie să țin în echilibru treburile casnice și lumea mea imaginară.

Ce te sprijină din interior atunci când întâlnești diferite provocări?

Grea întrebare. Este greu să găsesc motivație în interior, când interiorul meu este ca și un trandafir ofilit. Totuși, încerc să îmi întăresc caracterul pentru a reuși să scriu ceva cât mai bine, deși mai este mult până voi ajunge la stadiul în care voi fi cu adevărat o scriitoare bună.

Ce ar fi util să facem pentru ca oamenii să investească mai mult în cărți?

Ar trebui ca scriitorii să creeze lumi în care cititorii să se integreze. Mie, de exemplu, îmi place să pun punctul pe "i" în privința tuturor problemelor din societatea actuală. Scriitorii ar trebui să încerce să scrie și despre problemele din viața de zi cu zi, deoarece sunt mulți care trec prin experiente urâte și au nevoie de sprijin, iar părinții și familia de multe ori nu îl acordă.

Alege-ți două personaje favorite din cărțile tale și povestește-ne despre ele.

Aș alege personajul "Yong Hwa" din Alb și Negru și Maya din " Numele său era Vlad".

Aceste două personaje sunt parte din mine. Pe când Maya este fata aceea blândă, care vrea cu ardoare să găsească iubirea adevărată și simte multe lucruri, Yong Hwa este exact opusul. Ea vrea doar să se bucure de viață, dar mai ales de libertate. Ea este o supraviețuitoare, fiindcă nu a găsit iubirea și a suferit poate prea mult. Maya sunt eu când aveam 15 ani, iar Yong Hwa sunt tot eu, de la 18 ani până la 20.

Mulți adolescenți se simt singuri și lipsiți de repere la început de drum. Cum poate un cititor să devină un scriitor? Pe final, ne poți spune care au fost primii tăi pași?

Eu am început să scriu fiindcă mă simțeam singură, neacceptată. Aveam multe probleme cu mama și am decis că trebuie să evadez cumva din tot "iadul" acela. Așa că îmi foloseam caietele luate pentru liceu și am început să scriu poezii, apoi am avansat spre narațiune. Am început să creez lumea pe care o voiam eu, iar apoi, crescând, mi-am dat seama că trebuia să scriu o lume reală, dar care să aibă soluții la toate problemele. De aceea îi sfătuiesc pe cititorii care vor să devină scriitori să înceapă prin a scrie despre lumea în care vor să trăiască. Este cel mai important pas pentru a reuși în aceasta "cariera".

Să presupunem că am putea călători în timp și ai avea onorabila vârstă de 80 ani. Ce cuvinte le-ai adresa cititorilor tăi? Câte cărți ți-ai propus să scrii până la 80 de ani ?

Dacă ar fi posibil și chiar aș fi scris multe cărți până atunci, aș vrea să le spun că totul este greu în viață, însă trebuie să găsim mereu puterea de a trece peste. Fiindcă noi suntem puternici, chiar dacă părem slabi. As vrea să le zic că nu trebuie să renunțe la visul lor, chiar dacă totul pare greu la început.

Chiar nu știu câte cărți aș putea scrie până la 80 de ani. Nu cred că mai apuc acea vârstă, având în vedere rata mortalității în România.

~Interviu cu Adda~