Despre bittenwool :

Sunt o visătoare cu ordine în haosul ei şi propriul estetic. Îmi plac lucrurile unice, incintate, care îţi provoc fiori. Sunt fascinată de morbid şi de fricile mele. Şi vreau să vizitez locurile din visele mele, chiar dacă există sau nu. Vreau să le mulţumesc spiritelor de acolo pentru inspiraţie, sentimente şi lecţii.

Care a fost momentul în care scrisul a apărut în viața ta? Crezi că titlul este important pentru impactul cărții? Cum ți-a venit inspirația pentru titlurile cărților tale ?

Scrisul a apărut în viaţa mea când eram în clasa a şaptea. Nu aveam habar de lumea asta şi am intrat în ea din pură curiozitate şi întâmplare. Am devenit dependentă de asta. Scrisul a devenit şi un mecanism prin care îmi pun gândurile care ameninţă să iasă. După aproape cinci ani, îmi fac planuri mari legate de scris.

Consider că titlul este important. Provoacă o scânteie mică şi îndeamnă cititorul să arunce un ochi peste carte.

Titlurile mele au la bază melodia care m-a inspirat, dar reuşeşte să prindă esenţa cărţii. Motivul literar este ascuns pe acolo.

 Ai 17 cărți publicate, nu mai ești un scriitor novice. Spune-ne despre stilul tău de a scrie, care este diferența între stilul tău și al altor scriitori? Ce teme vrei să le împrimi cititorilor tăi ?

Am atâtea şi am adunat multe în cinci ani. Am învăţat, mi-am îmbunătăţit stilul de a scrie.

Stilul meu este mai întunecat. Îmi place să descriu amplu „urâţenia" umană. Mă axez pe ceea ce este rar pomenit. Vreau să le arăt oamenilor că nu totul este aşa drăguț pe cât cred ei. Scrisul meu este diferit prin brutalitate, prin cât de crud este. Este materia neprocesată.

Vreau să le imprim cititorilor temele underground. Probabil îi şi sperii cu asta.

Care dintre cărțile tale e scrierea ta de suflet ? De ce ?

Destul de greu, însă cred că este „Aesthetic Artist". O idee pe care am avut-o în urmă cu trei ani şi nu m-a lăsat. Este apropiată de sufletul meu deoarece reprezintă o bucată din mine. De fapt, mai multe. Cititorul vede în cartea aceea persoana mea. Sunt eu în stare pură.

Care e filosofia ta de viață pe care vrei să o lași moștenire prin cărțile tale ?

Filosofia mea este să rămâi tu. Să nu laşi lumea asta să te distrugă. Pentru că toţi suntem frumoşi în felul nostru. Eu încă mai am încredere în faptul că există oameni aparte şi unii sunt la un pas de a renunţa la asta. Nu renunţaţi. Doar așteptaţi. Vă spun eu.

Cât timp ai petrecut să scrii cele 17 cărți ?

Am petrecut doi ani scriind atâtea cărţi. Cred că atunci mi-am găsit stilul şi am avut o revelaţie.

Unele sunt în curs. Altele sunt finalizate ori sunt pe cale de a le finaliza. Şi nici nu mă opresc din a avea idei.

Cu ce tip de muzică se îmbină romanele tale ? Ce muzică asculți când scrii ? Pentru că vorbim de muzică, Mozart a spus "Un om cu talent mediocru rămâne mediocru, indiferent dacă se vântură sau nu prin lume; dar unul cu un talent superior se distruge rămânând mereu în același loc."Cum interpretezi prin filtrul tău personal aceste vorbe ?

Sunt multe genuri. Uneori ascult industrială sau darkwave sau dark folk, alteori o dau pe rock alternativ sau artişti contemporani. Depinde acum şi de capitol. Este o întreagă nebunie, însă am inspiraţie.

Există adevăr în vorbele lui Mozart. Problema este că nu se mai aplică în secolul acesta. Mediocrii ies în evidenţă, societatea te vrea în felul acesta. Oamenii deosebiţi sfârşesc în chinuri, umbre, pustietate şi sunt nevoiţi să aştepte. Nu cred că Mozart vrea să vadă asta.

Dacă ai scrie o carte a cărui personaj e un geniu neînțeles, cum ai trata tema iubirii într-o asemenea carte ?

Aş trata iubirea ca pe o necunoscută. Geniul nu s-ar simţi capabil să iubească. Este ceva în sufletul lui care spune „nu ştiu".

Geniul este prins de gândurile lui şi nu reuşeşte să iubească, oricât de mult ar încerca. Eu aş trata asta ca pe o necunoscută, dar şi ca pe lupta lui de a înţelege şi de a afla un răspuns.

Toți autorii au demonii lor. Lumea, în general, e construită pe principiul dualității : bine și rău. Care este bine ce îl vezi în personajele negative din cărțile tale ? Dar răul din cele pozitive?

Binele în cei negativi este durerea pe care o simt. Răutatea aceea este o metodă de apărare. Nu vor să fie luaţi în râs. Şi mă regăsesc în ei, în durerea lor. Arată că sunt umani, în felul lor.

Răul în cei buni este că par naivi. Adevărul este că preferă să ignore problemele, însă ele vor acapara. Ignoră, fug, sunt prinşi. Chinul lor te doboară.

Ce indicații i-ai da unui regizor de teatru care ar vrea să regizeze o scenetă după una din cărțile tale ?

Încerc şi eu. I-aş spune să păstreze esenţa, emoţia. Să arate adevărul. Să nu mascheze emoţiile personajelor, să nu schimbe locul în care se desfăşoară scena. Pentru că locul respectiv aduce emoţia din rânduri. Doar să păstreze ce contează.

Ai un motto pe care ai vrea să îl împărtășești cu cititorii tăi ? a final te rog să ne spui câteva gânduri pentru cititori și să le vorbești despre proiectele tale de viitor.

Un motto ar fi un citat al unui om pe care îl admir mult. Acesta este:

"It's important not to be embarrassed by your past. The contradictions are part of what we are."

Să nu-ţi fie ruşine de trecut. Foloseşte-l ca să înveţi şi acceptă aceste contradicţii.

Gândurile mele sunt de fapt sentimentele mele de recunoştinţă, aprecierea mea şi acea durere în piept provocată de aceste sentimente. Vreau să le mulţumesc pentru că îmi amintesc de lucrurile care contează.

Proiectele de viitor sunt încă mici planuri. Cizelez ideile pentru prolog, apoi primele capitole, motivul, temele. Mai întâi vreau să termin ceea ce am publicat, pentru a elibera fabrica de idei.

Mulţumesc mult pentru interviu.

~Interviu cu Adda~