Despre petrichorios :

Niciodată nu am știut cum să mă prezint ca om. Când eram față-n față cu această provocare o făceam mereu altfel, cu alte cuvinte. Acum m-aș descrie ca un paradox de la înveliș până la esență. Vârsta mea mintală deviază de la 5 ani la +60. Îmi place să analizez mult oamenii, lucrurile din jurul meu, chiar și pe mine însămi. Visez cu ochii deschiși și-mi vărs ideile și sentimentele într-un mod haotic ca o fântână arteziană. Urăsc minciuna și încerc să devin un om mai bun.

Ca cititor, aceleași "puteri" îmi sunt mereu armele: analiza, înțelegerea, empatia, reflecția. Deci, cu alte cuvinte, sunt ca progenitura unui psiholog și a unui filozof.

Știi, până acum ceva timp credeam ceea ce citeam mot à mot, dar era o greșeală. Cuvintele au sensuri cu cât mai multe sunt și în diferite combinații, cu atât mai profunde.îmi place ca atunci când citesc ceva să descopăr toate adâncurile învelite de sensurile evidente.

Ce te pasionează cel mai mult la lectură ? Ce tipuri de cărți citești ?

Deși ador să citesc nu pot citit orice îmi pică în mână. Ca să citesc o carte trebuie să mă atragă titlul, să strige silențios după mine, apoi coperta( dar aici nu e chiar obligatoriu) și nu în cele din urmă tema cărții. Pot citit orice gen de carte atât timp cât cartea în sine mă atrage.

Cea mai speciala experiența cu o carte care ar fi? Ce ai citit ce te-a impresionat ?

Cred că cea mai specială experiență a fost exact atunci când am citit pentru prima dată o carte de plăcere. O ajutam pe mama la curățenie, eram mică, prin clasa a III-a sau a IV-a. Dădusem de cartea asta și coperta mi se părăse foarte interesantă. Harry Potter și Piatra Filozofală. Nu mai văzusem ceva așa de dinamic și calm în același timp, nici măcar nu auzisem de serie. Am deschis-o și am început să citesc, strâmbându-mă și chinuidu-mă la fiecare cuvânt în engleză( nu știam eu pe-atunci ce e engleza așa că citeam cum credeam eu că e mai bine). Citeam și iar citeam...nu mă mai puteam sătura. Era așa uimitoare și ciudată...Nu voiam să mai mănânc de teamă că pierd timpul și nu mai apuc să termin cartea de citit, citeam și seara, o luam chiar și la școală. Am făcut așa timp de o săptămână și am terminat-o.

Care e cea mai emoționantă scenă ce ai citit-o vreodată ? Din ce carte era ea ?

Pentru mine, fiind o HSP(Highly Sensitive Person) multe scene și multe lucruri mi se par emoționante. Singura scenă care m-a marcat a fost din poezia "Cățelușul șchiop" de Elena Farago dintr-o carte veche de poezii. Mama îmi citea din această carte când eram mică și iubeam s-o aud citind, cântând. Prima dată când mi-a citit terifianta viață a cățelușului surprinsă în versuri am plâns mult. Pentru mine, un iubitor al viețuitoarelor, fie ele mari sau mici, a fost un șoc să aud că acel cățeluș a fost lovit din adins și că îndură singurătatea. Bine, poate nu doar acea scenă, ci toată poezia m-a marcat. Îmi era așa milă de biata vietate!

Ce sfaturi le poți da celor care scriu ? Ce metode ar trebui să aleagă când scriu ?

Cel mai important lucru la scris, cât și în toate lucrurile pe care oamenii le fac, este să pui suflet. Sufletul este cel care face diferența între lucrurile făcute superficial și cele uimitoare.

Nu știu dacă există "metode" de a scrie ceva... Când vrei să creezi ceva fă-o atunci când simți că vrei să o faci, că ai starea necesară ca să o faci, după ceva timp să recitească ce au scris sau dacă vor tot în același zi în care au și scris să o facă după ce se ocupă cu ceva ce antrenează emisfera stângă, ca de exemplu o problemă la matematică sau să studieze ceva din biologie, pentru a ieși din starea de "moleșeală" și să poată vedea eventualele greșeli gramaticale, de tastare și/sau de enunțare fără logică.

Dă-ți timp și scrie ceva ce-ți place, ce are o însemnătate pentru tine, nu pentru ai face pe ceilalți fericiți.

Mulți scriitori de pe wattpad nu fac deosebirea între genurile literare. În calitate de cititor ce le-ai sugera să scrie ca și operă în funcția de vârsta lor ?

Nu mai este un secret că persoanele cele mai mici( și nu numai) care fac parte din această comunitate aleg să scrie despre subiecte care pentru restul sunt cam.... sâcâitoare să zicem. Lucrurile s-au schimbat mult și modul de dezvoltate al copiilor la fel, așa că curiozitate față de anumite aspecte ale vieții apare mai devreme. Nu zic că nu ar trebuie să fie curioși sau altceva, curiozitate stă în firea umană, dar cei care fac asta ar trebui să realizeze că nu toată lumea vrea să afle ce fantezii au ei și alte lucruri, că relațiile sexuale sunt mult mai complicate decât par și că ar trebui să se controleze, cel puțin aici.

Cum ziceam, copiii se dezvoltă diferit acum: unii pot fi mai copilăroși, unii foarte maturi, deci nu știu cât de logică ar fi o clasificare a temelor sau operelor în funcție de vârstă. Propun ca iubitorii acestei arte, arta potrivirii cuvintelor, să scrie despre lucruri ce îi fac fericiți, ce pot ajuta pe altcineva, ce transmite un mesaj.

Ce cărți citești, aici pe wattpad ? De unde îți cumperi cărțile pe care le citești în viața reală ?

Aici citesc diverse cărți, de la ficțiune adolescenți ( Cât am iubit Soarele), la poezii ( Șoapte Trecătoare,pe atunci planetele eram baloane-n mâna mea, Disc cu flori presate ș.a), la cărți despre artă, despre muzică, la romane psihologice , thrillere, de dragoste, mafiote ( Printre copaci, MANIAC, Familia Ambrose, Prinț sau cerșetor?, I am "A", Precious, Ultima ploaie ș.a), la cărți filozofice, tip jurnal ( Amintește-ți de Jupiter, către tot ce n-am putut să fiu). Oricum, citesc multe cărți în română, engleză, mai nou spaniolă, pe unele le descopăr din prostie și ajung să le ador, pe altele le recitesc pentru ca mi-au ajuns la suflet.

Cărțile adevărate ( așa cum îmi place mie să le numesc din cauza mirosului caracteristic și a sentimentului unic atunci când le ții în mână) le cumpăr de pe Libris sau din librării.

Ai vreun poet care v-a deschis orizonturile spre lumea poeziei? Îți place poezia ?

Și la grădiniță, dar și la școală am întâlnit termenul de poezie, dar nu mă atrăgeau poeții, până când învățătorul meu mi-a făcut cunoștiință cu "Luceafărul". Ne citea mereu câte ceva, nu conta timpul, iar eu obișnuiam să desenez în timp ce ascultam. Auzisem de această poezie și chiar eram curioasă în privința ei. Am ascult toate strofele, eram așa fascinată nu mai puteam face și altceva.

În gimnaziu am dat iar de minunățiile lui Mihai Eminescu și atunci mi-am pus ochii pe el. Marele poet al țării noastre m-a făcut să iubesc poezia, el și Alecsandri care i s-a alăturat mai încolo.

Ce reprezintă pentru tine literatura limbii române? Dar scriitorul român?

Literaturii limbii române nu e plugul pe care elevii trebuie să-l tragă până după examenul de bacalaureat, ci reprezintă un lucru nemaipomenit: un muzeu al ideilor, al creației, al talentului și în alt fel al istoriei neamului nostru la care toată lumea are acces și se găsește peste tot.

Scriitorul român mi se pare un visător, un om care experimentează, care se dezvoltă pe zi ce trece.

O întâmplare care te-a impresionat din cărțile pe care le-ai citit.

Scena de crimă dublă din "Moara cu noroc" m-a impresionat, dar din cauza decesului celor doi protagoniști, ci din cauza puterii oamenilor de caracter de a omorî, mai ales pe persoana iubită. Mi se pare uimitor de bolnav.

Un cuvânt de încheiere.

Ca de final nu știu ce aș putea să spun.... Fiți voi înșivă și petreceți-vă timpul cu oamenii pe care îi iubiți sau făcând ceva ce vă place! Aveți grijă de voi! Vă mulțumesc vouă și lui Emanuil că v-ați făcut timp și pentru mine. 

~Interviu cu EmanuilMena ~