#21. Interviu cu sabina-georgiana2005 (scriitoare)

Despre sabina-georgiana2005 :


Oh, aș putea vorbi despre mine zile întregi și tot nu aș termina tot ce am de spus. Ca om, sunt o mare iubitoare a muzicii, mă regăsesc în ea, mai ales în cea rock. Sunt o fire foarte inflamabilă, dacă mă pot numi așa, dat fiind faptul că sunt holeră. Nu le am cu lucrurile filozofice, n-o să zic că sunt neînsemnată sau orice alt lucru care ar da impresia asta, de fapt sunt destul de sigură că sunt un pic, un picuț, megalomană, bine, poate puțin mai mult. Mă găsesc a fii o persoană foarte amuzantă, prietenii mei știu despre ce vorbesc. Ăăă, nu mai știu, sunt atâtea lucruri grozave la mine că nu știu ce altceva v-aș putea spune.


În ce măsură crezi că este cunoscută și înțeleasă, aici pe wattpad, tema iubirii în scrierile autorilor români ?


Speram atât de tare că nu voi fi întrebată de ce înseamnă iubirea. Nu cred că este înțeleasă la intensitatea la care o văd eu, aici pe wattpad, iubirea este, în cele mai multe cazuri, abordată de puștoaice cu explozii de hormoni. Sincer, din ce citesc aici, pe wattpad, puține cărți din această categorie au reușit să mă cucerească. Mi-aș dori să văd mai multe lucrări care vizează iubirea reală, nu doar fete bune și băieți răi, așa ziși bad boys. În realitate puține dintre iubirile de acest gen rezistă, dacă mă întrebi pe mine. Probabil de aceea majoritatea personajelor mele masculine sunt de tip "cățel", după cum le numesc în conversațiile cu cunoscuții despre munca mea ca scriitor.


Iubirea înseamnă și speranţa. Mai crede omul modern credem în orizonturile ei? Ce personaje ai construit în cărțile tale care sunt cuprinse de patima speranței ?


Cred că niciunul, dar îmi place cum sună "patima speranței", e un termen frumos. I-aș arunca însă pe Ashton și Onfroy în gura leului, ei sunt personajele mele care ar putea avea acea sclipire a speranței.


Spune-ne câte ceva despre cărțile tale. Cu ce este diferită "Ciocolată amară" de "Perfecțiunea în doze mici" ?


În multe aspecte, chiar foarte multe. "Ciocolată Amara" a fost retrasă de pe profil o lungă perioadă de timp, pentru că nu eram mulțumită de ce a ieșit, fiind prima mea carte a fost și cea mai dezastruoasă, dar la insistențele unei prietene, care susține că e cea mai bună, am decis că mai merită o șansă și am ajuns la concluzia că o editare zdravănă i-ar prinde bine. Cât despre "Perfecțiunea în doze mici" a fost o inspirație de moment, care a prins contur în cadrul concursului "Scriitori ai timpului", e cartea în care mă refugiez de obicei și pe care o voi reciti la infinit(e infantil ca îmi citesc propriile cărți?), pentru că e proiectul meu de suflet, poate nu cel mai reușit, care va rămâne forever and ever pe wattpad, dar tot proiectul meu de suflet.


Care e evoluția personajelor Megan Collins și Ashton Hallam în cartea Ashton ? Ce pierd amândoi și ce câștigă trăind o poveste de dragoste ? Crezi că există o vârstă pentru a fi îndrăgostit ?


Încă nu știu. Ideile mele se modifică de la zi la zi, sunt o persoană care se gândește constant la ce scrie pentru că e pasiunea mea, mereu am considerat că un scriitor bun scrie din pasiune, nu din voință, bine, voința are și ea rolul ei, dar când un lucru e făcut din pasiune nu există satisfacție mai mare, din punctul meu de vedere, când ceea ce faci iese exact așa cum ți-ai dorit. Despre întrebare, nu mi-am dorit ceva complicat pentru personajele astea două, e un proiect care mi-a venit brusc în minte și nu am rezistat să nu îl pun în practică. Mi-am dorit să fie o lectură ușoară și plăcută pentru cititori, plus că eram într-o fază în care orice chestie profundă mă calcă pe nervi. Am vrut să scriu povestea unei iubirii platonice, dar frumoase.


Nu cred că există o vârstă la care să iubești, adică ne iubim părinții toată existența noastră. Desigur, întotdeauna am criticat relațiile care sunt din ce în ce mai frecvente în secolul nostru. Pot spune că am o anumită problemă cu subiectul : "am 13 ani și iubitul meu 20", nu le-am văzut niciodată rostul, plus că majoritatea fetițelor ăstora sunt suferă grav de homofobie și asta mă face să le agreez și mai puțin. Am dezbătut de multe ori acest lucru cu prietenii mei, majoritatea susținători LGBT, și am ajuns de fiecare dată la aceiași concluzie: tipul ăsta de relații nu vor fi niciodată bune. Consider că e mult mai ok să ai sentimente și să întreții relații sexuale cu o persoană de același sex decât să-ți pierzi virginitatea și integritatea de la o vârstă fragedă.


"Războiul frăției" e un roman urban ? Ce înseamnă pentru tine acest gen literar mai nou ? Raportat la personajele tale din roman cine decide ca un om să fie ceva sau altceva?


Războiul frăției" e noul Roman de care am devenit foarte entuziasmată. Scriu zilnic pentru ideile îmi vin de-a valma, nici nu le mai fac față, desigur, mai am mult de perfecționat și de ajustat, dar mă ajută foarte mult cercul de lectură la care particip, chiar primesc sfaturi utile. Da, este un roman de fantezie urbană, dar fantezie și urbanul încă sunt pe drum, pentru că nu prea îmi doresc să grăbesc acțiunea. Oricum, este un proiect pe termen lung, întrucât, mai nou, cartea devine trilogie și toate cele. Sunt multe răsturnări de situație în roman, e vorba de o acțiune complexă care îmi ocupă 80% din gânduri și timpul liber. Chiar speram să mi se pună mai multe întrebări despre el pentru că am impresia că sor-mea nu va mai rezista mult la cât o stresez. Personajele din carte sunt în oscilație continuă, sunt făcute să nu fie normale, și multe chestii din primele capitole se lămuresc abia după capitolul cincisprezece, la cum mi-am făcut eu calcule. Tot ce pot spune, fără să dau spoilere, este că pregătesc un viitor măreț acestei trilogii și am de gând să pun la maximă încercare mintea cititorilor mei, oricât de mulți ar fi.


Cât de mult pot ridica dorinţele valoarea umană? Sunt şi distructive?


Categoric, sunt probabil cele mai distructive chestii, întrucât sunt doar ale noastre. Dar sunt și cele mai minunate lucruri care ni se pot întâmpla, mai ales atunci când luptăm pentru ce ne dorim. Îmi doresc să scriu și lupt pentru asta, îmi rupt din timpul cu prietenii, încerc să mă perfecționez pe zi ce trece, și sper că e măcar un pic de evoluție acolo. Îmi doresc să-mi public cărțile și pentru asta trebuie să lupt din nou. Dar e cel mai minunat lucru să lupți, pentru că te umple de energie și încredere (mai țineți minte partea în care am zis că nu pricep la filozafii, n-o băgați în seamă e târzie ora la care răspund la întrebări, dragi cititori ai interviului, profesorul de psihologie din mine s-a activat ). Și orice scriitor bun, orice om bun, adoră să lupte, pentru a se maturiza, pentru a vedea lucrurile din altă perspectivă. Luptatul e cel mai bun lucru care i se poate întâmpla unui om, pentru că învață să facă față vieții, iar atunci când vei face față vieții vei ști că ai ajuns la finalul luptei, poate că nu ai câștigat, dar ce om a rămas din tine la final zice totul despre cel fel de persoană ești.


Lucrurile, toate, trebuie să aibă şi o parte bună şi una proastă. Raportat și la om, cum te vezi tu cași scriitor din ambele perspective ? Cui îi vezi și pe ceilalți scriitori de aici de pe wattpad ?


Lucrurile rele se transformă în lucruri bune, dacă ști cum să le abordezi și, o să încerc să par misterioasă și rănită acum, dacă mă întrebai asta acum cinci ani ți-aș fi râs în față și ți-aș fi spus că lucrurile rele nu se pot îndrepta. Dar, uite-mă aici, ascult Hotel California de la The Eagles, poate puneți melodia la media să nu rămână încurcați cei ce citesc, și răspund la întrebări la un interviu ca și scriitoare. Când am ajuns aici? Ca persoană, am să merg pe ce mi-au spus foarte mulți oameni, sunt foarte matură pentru vârsta mea, tata zice că uneori îl sperie maturitatea mea. Am descoperit că lucrurile sunt mult mai simple când rămâi pe linia de plutire și alegi taci și să înghiți în unele situații, chiar dacă nu ești tu cel care a greșit. Asta e o lecție destinată tuturor, unii o învață mai devreme, alții mai târziu. (Vorbesc de parcă am cincizeci de ani, nu paisprezece). Lucrurile sunt așa cum vrei tu să le vezi.


Cât despre ceilalți scriitori de wattpad, am întâlnit și persoane care îmi sunt antipatice, dar și persoane pe care am ajuns să le îndrăgesc. Și cu ocazia asta, dați-mi mesaj, cititori, abia aștept să cunosc mai multe persoane care să îmi fie dragi. Vreau mai mulți prieteni pe platforma asta.


Ai, la această oră, un subiect predilect, un vârf de lance? Despre ce ai vrea să discuți cu cititorii tăi ?


Toate subiectele îmi sunt accesibile, îmi place să cred că sunt o persoană isteață, care reușește să întrețină o discuție. Vreau să îmi cunosc cititorii, deci sunt deschisă la sugestii.


Merită a fi citită literatura română contemporană? Mai ai timp să citești? Dacă se poate, recomandă cititorilor noștri trei cărți românești recente pe care le-ai lua cu dvs. pe o insulă, în concediu. Dar de pe wattpad ?


Mai prins, nu citesc autorii români contemporani. Îi prefer pe cei străini, cum ar fi John Green sau Maria V. Snyder, femeie care a scris romanul meu favorit, pe care îl recomand tuturor iubitorilor ai acestui gen, e vorba de trilogia "Cronicile din Ixia" și se găsește la editura Corint. Mă opresc acum să dansez că îmi place melodia din căști. Clar sunt iubitoare de muzică dacă ascult toată noaptea. Acum, am revenit. Sunt sigură că există autori contemporani români care merită citiți, mulți dintre ei sunt aici, pe wattpad.


Ce cărți urmează să le pregătești cititorilor din toamnă ? La final, te rog să le adresezi câteva cuvinte cititorilor.


Și am ajuns la final, sunt puțin dezamăgită cei drept, mi-ar fi plăcut să mai răspund la întrebări, având în vedere că filozoful din mine s-a trezit, haha, îl cheamă Gigi. Îmi doresc să termin cărțile de pe profil, deci mai ușor cu proiectele noi. Totuși, sunteți cu toții invitați să citiți ce scriu.


Și către dragii mei cititori: urmați-vă pasiunile, vorbiți cu mine că vreau să vă cunosc mai bine și nu uitați să lăsați un vot și un comentariu pentru oamenii ăștia minunați care mi-au luat interviul, chiar că, ar trebui să îmi scrieți voi să vă cunosc. Ce sociabilă sunt. Nu uitați să fiți fericiți și să nu uitați să îmi citiți cărțile ( mda, bun venit înapoi, Sabina, mi-a fost dor de tine, Gigi e un plictisitor mocofan).


~Interviu cu Adda~

Comment